Cu cat mai mare este pacatul, cu atat mai adanc este intunericul.

Daca omul nu crede in Hristos, in singura lumina adevarata, nu stie incotro merge, nu-si cunoaste adevaratul tel, nici rostul vietii celorlalti oameni, caci nu are inlauntrul lui "
lumina cea adevarata", care doar ea lumineaza toate fiintele omenesti pana in adancurile lor, asupra rostului lor dumnezeiesc - dupa cum lumineaza si lumea. De pilda : ura este intuneric.

Daca un om uraste alt om , de fapt pe Hristos Il uraste, caci nu vede in acel om o faptura dumnezeiasca, nu-l recunoaste drept chip al lui Dumnezeu. N-a gasit in sufletul sau calea, fiindca n-are inlauntrul lui "
lumina cea adevarata" - lumina ce i-ar putea lumina lui fiinta fratelui pe care il uraste si care i-ar putea arata dimensiunea vesnica si nemuritoare a celuilalt.

In acest intuneric, in aceasta nestiinta a omului, traiesc toti cei ce reduc omul la o fiinta muritoare sau la un simplu trup.
Doar in iubirea aproapelui se gaseste metoda cunoasterii omului, iar ura pentru aproapele este cauza necunoasterii a ceea ce este omul.
Doar iubirea este cea care deschide ochii asupra tuturor lumilor, si doar prin" lumina cea adevarata" omul vede rostul fiecarei fapturi si al fiecarui lucru - si doar astfel stie incotro merge.