Postul Mare
Haideti sa facem din trupul nostru un altar pentru sacrificii.
Haideti sa punem pe el toate dorintele noastre
Si sa-L rugam pe Domnul
Sa trimita din cer
Focul invizibil si atotputernic
Care sa consume altarul si tot ce se afla pe el.
Meditatii
Jurnal spiritual
Imn mortilor de Radu Gyr
Morminte dragi,lumina vie,
sporite-ntruna an de an,
noi v-auzim curgand sub glie
ca un suvoi subpamantean!
Morti sfinti in temniti si prigoane,
morti sfinti in lupte si furtuni,
noi am facut din voi icoane
si va purtam pe frunti cununi.
Nu plangem lacrima de sange,
ci ne mandrim cu-atati eroi.
Nu! Neamul nostru nu va plange,
ci se cumineca prin voi.
Boboteaza 2009
Link
Matanie
de Radu Gyr
Doamne, fa din suferinta
pod de aur, pod inalt
si din lacrima, velinta
intr-un pat adanc si cald.
Din lovirile nedrepte
faguri faca-se si vin,
din infrangeri scari si trepte,
din caderi urcus alpin.
Din veninul strans in cana,
fa miresme ce nu pier
si din fiecare rana,
o cadelnita spre cer.
Ne vom intoarce - de Radu Gyr
Ne vom intoarce intr-o zi,
Ne vom intoarce neaparat.
Vor fi apusuri aurii,
Cum au mai fost cand am plecat.
Ne vom intoarce neaparat,
Cum apele se-ntorc in nori,
Sau cum se-ntoarce tremurat,
Pierdutul cantec pe viori.
Ne vom intoarce intr-o zi,
Si cei de azi, cu pasii grei,
Nu ne-or vedea, nu ne-or simti,
Cum vom patrunde-ncet in ei.
Ne vom intoarce ca un fum,
Usor , tinandu-ne de maini,
Toti cei de ieri in cei de-acum,
Cum trec fantanile-n fantani.
Cei vechi ne-om strecura tiptil,
In toate dragostele noi
si-n cantecul pe care si-l
vor spune altii despre noi.
In zambetul ce va miji
Si-n orice geamat viitor,
Tot noi vom sta, tot noi vom fi,
Ca o samanta-n taina lor.
Noi, cei pierduti, re-ntorsi din zari,
Cu vechiul nostru duh fecund,
Ne-napoiem si-n disperari,
Si-n rani ce-n piepturi se ascund.
Si-n lacrimi ori in mangaieri,
Tot noi vom curge zi de zi,
In tot ce maine, ca si ieri,
Va sangera sau va iubi !
Ne vom intoarce neaparat.
Vor fi apusuri aurii,
Cum au mai fost cand am plecat.
Ne vom intoarce neaparat,
Cum apele se-ntorc in nori,
Sau cum se-ntoarce tremurat,
Pierdutul cantec pe viori.
Ne vom intoarce intr-o zi,
Si cei de azi, cu pasii grei,
Nu ne-or vedea, nu ne-or simti,
Cum vom patrunde-ncet in ei.
Ne vom intoarce ca un fum,
Usor , tinandu-ne de maini,
Toti cei de ieri in cei de-acum,
Cum trec fantanile-n fantani.
Cei vechi ne-om strecura tiptil,
In toate dragostele noi
si-n cantecul pe care si-l
vor spune altii despre noi.
In zambetul ce va miji
Si-n orice geamat viitor,
Tot noi vom sta, tot noi vom fi,
Ca o samanta-n taina lor.
Noi, cei pierduti, re-ntorsi din zari,
Cu vechiul nostru duh fecund,
Ne-napoiem si-n disperari,
Si-n rani ce-n piepturi se ascund.
Si-n lacrimi ori in mangaieri,
Tot noi vom curge zi de zi,
In tot ce maine, ca si ieri,
Va sangera sau va iubi !
contact e-mail
Bisericuta de gheata -- Boboteaza 2008
Bisericuta de gheata si poarta de gheata - Boboteaza 2008
Crucea de gheata - Boboteaza 2008
iarna 2008
Boboteaza 2008
Arhivă blog
___Parohia_______"Sf.Voievozi"_
- Pr.Petru Munteanu - Savinesti, Neamt
- Comuna Savinesti, Jud. Neamt, Romania
- Meditatii
Copacul adorat
Uneori chiar si diavolul incearca sa ne lumineze ...dupa cum arata o veche povestire:
A fost odata un copac la care se inchinau o multime de barbati si femei.Acolo se faceau tot felul de lucruri necurate.
Un barbat, scos din sarite de aceasta idolatrie, a hotarat sa taie copacul.Cand s-a lasat intunericul, a luat un topor si s-a indreptat spre locul unde se afla copacul, dar diavolul, prefacut in om, i-a taiat calea si l-a intrebat:
- Ce vrei sa faci cu toporul?
- Sa tai copacul.
- De ce?
- Pentru ca o multime de barbati si de femei i se inchia lui, si-l uita pe Dumnezeu cel adevarat.
- De vreme ce tu nu i te inchini lui ce-ti pasa? i-a zis diavolul
- Vreau neaparat sa-l tai si am s-o fac ! i-a spus omul ridicand toporul.
- Stai ! a strigat diavolul, apucandu-l de brat. N-ai vrea sa faci mai bine ceva folositor in loc sa tai copacul?
- Ce anume? l-a intrebat omul, cam tulburat.
- Nu glumesc de loc. Daca te invoiesti sa nu tai copacul, ai sa capeti doi galbeni, in fiecare zi de la mine.
Omul a luat cei doi galbeni si s-a intors acasa.
In ziua urmatoare a asteptat cei doi galbeni dar in zadar. Nu a venit nimeni sa-i dea galbenii fagaduiti.
Omul s-a maniat, si-a luat toporul si s-a repezit sa mearga sa doboare copacul. S-a intalnit iar cu diavolul, prefacut in om care i-a zis:
- Ce faci cu toporul acela?
- Tai copacul!
- N-ai sa-l tai.Nu mai esti in stare.
Omul a ridicat toporul.Diavolul l-a apucat cu un deget si l-a azvarlit cat colo, atat de tare incat era sa moara.
- Cine esti tu ? a intrebat el. De unde ai acum aceasta putere nemaivazuta?
- De la cei doi galbeni pe care i-ai primit. Cand te gandeai sa tai copacul ca numeni sa nu i se mai inchine decat lui Dumnezeu, nu aveam nici o putere asupra ta. Dar cand ai vrut sa-l tai din manie, pentru ca nu ai capatat cei doi galbeni azi dimineata, ai cazut in puterea mea. Iata de ce te-am doborat.
Armele crestinului sunt cele ale iubirii fata de Dumnezeu, Creatorul nostru. Iar intentiile crestinului trebuie sa izvorasca numai prin iubirea noastra fata de Dumnezeu si aproapele.
Ne putem judeca singuri propriile noastre intetii si valori crestine numai din aceasta perspectiva. Cand actionam in vreun fel, totul trebuie sa atarne de iubirea fata de Dumnezeu si fata de aproapele.
Exista un cuvant in popor :"Iadul este pavat numai cu intentii bune". Una este sa intentionezi si alta este sa actionezi in iubire fata de Dumnezeu si fata de aproapele.
A fost odata un copac la care se inchinau o multime de barbati si femei.Acolo se faceau tot felul de lucruri necurate.
Un barbat, scos din sarite de aceasta idolatrie, a hotarat sa taie copacul.Cand s-a lasat intunericul, a luat un topor si s-a indreptat spre locul unde se afla copacul, dar diavolul, prefacut in om, i-a taiat calea si l-a intrebat:
- Ce vrei sa faci cu toporul?
- Sa tai copacul.
- De ce?
- Pentru ca o multime de barbati si de femei i se inchia lui, si-l uita pe Dumnezeu cel adevarat.
- De vreme ce tu nu i te inchini lui ce-ti pasa? i-a zis diavolul
- Vreau neaparat sa-l tai si am s-o fac ! i-a spus omul ridicand toporul.
- Stai ! a strigat diavolul, apucandu-l de brat. N-ai vrea sa faci mai bine ceva folositor in loc sa tai copacul?
- Ce anume? l-a intrebat omul, cam tulburat.
- Nu glumesc de loc. Daca te invoiesti sa nu tai copacul, ai sa capeti doi galbeni, in fiecare zi de la mine.
Omul a luat cei doi galbeni si s-a intors acasa.
In ziua urmatoare a asteptat cei doi galbeni dar in zadar. Nu a venit nimeni sa-i dea galbenii fagaduiti.
Omul s-a maniat, si-a luat toporul si s-a repezit sa mearga sa doboare copacul. S-a intalnit iar cu diavolul, prefacut in om care i-a zis:
- Ce faci cu toporul acela?
- Tai copacul!
- N-ai sa-l tai.Nu mai esti in stare.
Omul a ridicat toporul.Diavolul l-a apucat cu un deget si l-a azvarlit cat colo, atat de tare incat era sa moara.
- Cine esti tu ? a intrebat el. De unde ai acum aceasta putere nemaivazuta?
- De la cei doi galbeni pe care i-ai primit. Cand te gandeai sa tai copacul ca numeni sa nu i se mai inchine decat lui Dumnezeu, nu aveam nici o putere asupra ta. Dar cand ai vrut sa-l tai din manie, pentru ca nu ai capatat cei doi galbeni azi dimineata, ai cazut in puterea mea. Iata de ce te-am doborat.
Armele crestinului sunt cele ale iubirii fata de Dumnezeu, Creatorul nostru. Iar intentiile crestinului trebuie sa izvorasca numai prin iubirea noastra fata de Dumnezeu si aproapele.
Ne putem judeca singuri propriile noastre intetii si valori crestine numai din aceasta perspectiva. Cand actionam in vreun fel, totul trebuie sa atarne de iubirea fata de Dumnezeu si fata de aproapele.
Exista un cuvant in popor :"Iadul este pavat numai cu intentii bune". Una este sa intentionezi si alta este sa actionezi in iubire fata de Dumnezeu si fata de aproapele.